Simona Antonescu

Am scris primul roman la 44 de ani. Nu mai scrisesem nimic înainte. Am debutat târziu şi viaţa mea s-a schimbat total de atunci. Între timp mi-au apărut romanele: Fotograful Curţii Regale (Cartea Românească 2015) – Premiul Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Carte de Debut, finalist la Festival du Premier Roman de Chambéry; Hanul lui Manuc (Polirom 2017), finalist la Premiile de proză ale Ziarului de Iași; Ultima cruciadă (Polirom 2019) – Premiul Uniunii Scriitorilor Filiala Brașov, nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor, finalist la Premiile de proză ale Ziarului de Iași; În umbra ei (Polirom 2020) – nominalizată la Premiul Național de Proză „Ziaul de Iași”; Chiajna din Casa Mușatinilor (Polirom 2023) – Premiul Radio România Cultural, Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași”, Premiul Saloanelor Liviu Rebreanu Bistrița. Am făcut parte din două proiecte care mi-au adus multă bucurie: în colecția ”Scriitori de poveste” (Editura Muzeelor Literare Iași) m-am ocupat de biografia romanțată a Otiliei Cazimir (Povestea Otiliei Cazimir), iar în colecția Biografii romanțate (Editura Polirom) am publicat Maria Tănase. O fântână pe un drum secetos. Îmi plac mult cuvintele care conțin litera ă: măgură, făgăduială, răpus, prisacă. Îmi place îngheţata de fistic învelită în ciocolată şi prefer dimineţile. Îmi place să „ghicesc” sfârşitul filmelor cât mai aproape de începutul lor şi îmi plac începuturile de roman. Aş citi începuturi de roman oricând. Atunci când cumpăr cărţi, citesc prima pagină pe loc, de la fiecare în parte, pe nerăsuflate. Iar când sunt în librărie am nevoie de un mare efort de voinţă ca să mă opresc din a deschide la rând cărţile, doar ca să citesc prima pagină.