Adrian Schiop

M-am născut în comuna Porumbacu de Jos din județul Sibiu, unde am absolvit școala generală. Liceul l-am făcut la Sibiu, trei ani de chimie industrială și unul de filologie-istorie. Am luat bacalaureatul al doilea pe liceu fiindcă am copiat de la Tatu Călin, care dădea la Drept și învățase manualele de istorie pe de rost. Am dat și eu la Drept, dar am picat - cu 1.70 la proba de istorie. Am intrat un an mai târziu la Babeș-Bolyai, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (secția Pedagogie, cu profil secundar Litere). After, am lucrat ca profesor - titular - de română la un liceu industrial din Cluj, Tehnofrig; asta s-a întâmplat când România era la fundul sărăciei, iar eu aveam un salariu de 80 USD. În 2001, am emigrat în Noua Zeelandă, dar m-am întors un an jumate mai târziu. Ca proaspăt venit de afară, mi-era clar că țara mea începea să crească, deși din inerție oamenii ziceau că e mai rău. În 2004, în plin boom economic, m-am mutat la București, Nistorescu mi-a dat o șansă să lucrez în presă, la EVZ. Până în 2009 am lucrat ca jurnalist, de unde am plecat după criză, când mi-a devenit clar că presa e pe butuci și o să fie și mai rău. În 2010 m-am înscris la un doctorat pe manele, la Vintilă Mihăilescu, și trei ani mi-a fost bine psihologic și financiar. Din iarnă lucrez la asociația Romano ButiQ, acum în ONG-uri sunt bani. Am scris trei romane - „pe bune/pe invers”, „Zero grade Kelvin” și „Soldații. Poveste din Ferentari.”