parteneri

Atelier de slam poetry @ Institutul Maghiar

Împreună cu Institutul Maghiar din București organizăm un atelier online de slam poetry în 7 ședințe, deschis atât celor care vor să scrie poezie în română, cât și celor care vor să scrie în maghiară sau engleză.

Atelierul va fi predat în limba română de poetul André Ferenc din Cluj.

Program: 30 aprilie – 11 iunie 2022, 7 ședințe a câte 2 h fiecare, sâmbăta, de la 14:00 la 16:00, pe o platformă de videocall care va fi anunțată ulterior. Fiecare cursant va putea prezenta (dacă dorește) una dintre slam poeziile lucrate la atelier, direct pe scenă, fie fizic, fie prin live streaming, fie video înregistrat, la evenimentul prin care Institutul aniversează 30 de ani de la înființare, pe 18 iunie.

Înscrieri: Ca să candidezi pe unul dintre cele 15 locuri la atelier, trimite până pe 10 aprilie un mail la simina@revdepov.ro cu titlul „Slam poetry”, la care să atașezi un document care să conțină o poezie (poate fi în română, maghiară sau engleză) + o scurtă motivație legată de interesul pentru slam & spoken word poetry. Pune și poemul și motivația în acelațși document.

Cost: 250 lei.

Ce face să funcționeze o poezie? Și, mai ales, cum prinde viață pe scenă? Cum are efect o metaforă și cum ajunge să își piardă complet înțelesul? Cum capătă o poezie culoare, gust și miros? De unde începe să pută? La întrebările acestea și altele asemănătoare cautăm răspunsul în cadrul workshopului de slam poetry.

Vom analiza tehnici poetice și de retorică, analizăm și scriem texte, le discutăm împreună, iar astfel încercăm să ne apropiem de creația poeziei. Ne dăm seama de ce este bună o metaforă, de ce devine credibilă o alegorie, care este rolul rimelor, al jocurilor de cuvinte și al umorului în text. Totodată ne vom ocupa și de tehnicile de prezentare. Și, pe cuvânt, toate acestea vor fi mult mai interesante în practică decât sună din această descriere. (André Ferenc)

Ce vei învăța la atelier? Iată ce promite invitatul nostru.

  1. Cum devine poezia poezie? Ce este slam poetry? Prezență scenică și în text. Analiză comună pe text
  2. Asocierea liberă. Stream of consciousness. Tehnici moderne ale lirei, teme practice.
  3. Coeziunea textului, teorii de organizare ale textului. Cum devine coeziv un text?
  4. Jocuri de limbă, rime, ritm, asonanță în poezie. Puterea muzicalității.
  5. Comparația, metafora, alegoria. Sensibilitate în text. Când și cum pulsează, când prinde viață un text?
  6. -7. Lucru comun pe textele participanților, sfaturi de redactare și tehnici / practici de prezentare în fața publicului.

Mai multe detalii despre scriitorul invitat și despre institutul care ne este partener în acest proiect literar:

ANDRÉ Ferenc este poet, redactor, traducător și jurnalist literar. Iată cum se prezintă:

„Din 2013 am organizat mai mult de 100 de evenimente literare și de poetry slam. Din 2013 public frecvent poezii, din 2014 traduceri literare din literatura contemporană română. Am participat la numeroase lecturi și festivale literare din România, Ungaria, Slovacia, Ucraina sau Turcia. În 2015 am fost invitat la Atelierele de Pozeie la Bistrița cu poeți tineri români și maghiari. În 2016 am participat la tabăra de traduceri literare FILIT la Ipotești și la tabăra de traduceri literare „Németh László” din Ungaria. În 2018 am coordonat workshopul de traduceri româno-maghiare la tabăra FISZ (Asociația Scriitorilor Tineri, Ungaria). În 2019 am participat la festivalul literar Discuția Secretă din Arad, Bienala de Poezie din Brașov, la festivalul de poezie Offline Poetry Festival, Istambul și la festivalul de literatură mondială PesText. În 2020 am redactat o selecție tematică din literatura română pentru revista de literatură mondială online 1749.hu. În 2020 am fondat cercul literar Hervay Klub. Din 2020, sunt co-editorul al seriei Hervay Könyvek la editura Erdélyi Híradó Kiadó. Din 2021 sunt redactor la revista literară de poezie mondială online Versum.

Primul meu volum de poezie szótagadó a apărut în 2018 la editura Jelenkor din Budapesta, care a câștigat premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România și premiul JAK-Írók Boltja din Budapesta. Al doilea, Bújócskaverseny, a fost publicat în 2020 la editura Koinónia la Cluj-Napoca. Am făcut interviuri cu mai mult de 20 de autori renumiți din literatura maghiară și română, precum Robert G. Elekes, Alex Ciorogar, Terék Anna, Izsó Zita, Németh Zoltán, Lapis József, Andrei Dósa și mulți alți. Am publicat traduceri de la mai mult de 25 de autori români, ca și Nora Iuga, Ștefan Manasia, Cosmin Perța, Gellu Naum, Anastasia Gavrilovici, Claudiu Komartin, Andrei Dósa, Robert G. Elekes, Nichita Stănescu, Gellu Naum, etc. Am tradus piese de teatru de Elise Wilk și de David Schwartz. Scriu teza de doctorat din traducerile în maghiară al poeziei lui Nichita Stănescu. În 2021 redactat și am scris prefața unei antologii de poezie maghiară în limba română în traducerea lui Tamás Mihók, care a fost publicat la editura Max Blecher. În 2021 a apărut antologia Aer cu diamante cu poemele lui Ion Stratan, Florin Iaru, Traian T. Coșovei și Mircea Cărtărescu, în care am tradus poemele lui Ion Stratan și am și redactat versiunea în limba maghiară.

Burse și premii:

2021 Premiul literar Kinde Annamára

2021 Rezidență Literară de 3 luni în Bratislava al V4 Visegrad Fund

2021 Premiul juriului PesText pentru poemul Fosfor și transprație din mai mult de 750 de intrări anonimi

2021 Bursa Literară MasterCard

2019 Premiul de debut pentru minorități al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul szótagadó

2018 Premiul József Attila Kör și Írók Boltja pentru volumul szótagadó

2018 Bursa de creație al Fundației Communitas

2018 Bursa pentru traducători „Babits Mihály”

2017 Bursa de creație literară „Székely János” la NKA, Ungaria

2014 Bursa de creație al Fundației Communitas

2013 Premiul de debut al revistei literare Látó

2013 Campionatul de slam poetry din Transilvania, locul I.”

Institutul Liszt – Institutul Maghiar din București şi-a deschis porţile pentru publicul bucureştean în 1992. Centrul îşi propune ca prin manifestările sale să întărească şi să lărgească relaţiile culturale dintre România şi Ungaria. Aceste manifestări se extind pe toate domeniile artistice din cultura maghiară contemporană: expoziţii de fotografie şi artă plastică, concerte din diferite stiluri muzicale (clasic, jazz, popular), dialoguri şi dezbateri în cadrul unor mese rotunde, spectacole teatrale, filme, activităţi pentru copii şi serate de dansuri populare.

0
afis workshop poezie jaromir typlt

Workshop de poezie în colaborare cu Centrul Ceh

Vrei să vezi cum arată poezia contemporană din Cehia? Vrei să asculți un poet ceh de primă mână într-o oază de liniște a capitalei? Vrei să construiești live un material poetic pe care ulterior să-ți bazezi un grupaj poetic sau chiar un volum? Atunci vino la Masterclass-ul de Poezie Jaromír Typlt by Mornin’ Poets. 

Masterclassul va fi moderat de poetul și jurnalistul Andrei Zbîrnea și de scriitorul și traducătorul Mircea Dan Duță (va asigura și traducerea din limba cehă) și va avea loc pe 2 octombrie 2021 la Grădina Olari (Strada Olari nr. 8, București), la ora 11:00. Workshopul se va desfășura pe terasă (dacă vremea va permite), cu respectarea măsurilor de distanțare.

Accesul la întâlnire este gratuit, dar limitat. La atelier vor participa cursanți de la atelierul nostru de poezie care se desfășoară în această toamnă – sezonul 9 Mornin’ Poets, dar poți participa și tu!

Înscriere: Până cel târziu 24 septembrie la 23:59, trimite-ne 3 poezii pe adresa typlt.juriu.2021@gmail.com și poți fi selectat pentru unul dintre cele 9 locuri.

Evenimentul e organizat de Club Revdepov și susținut de Centrul Ceh și Grădina Olari.

afis workshop poezie jaromir typlt

Citește interviul cu Jaromír Typlt în Revista de Povestiri.

Jaromír Typlt s-a născut în localitatea Nová Paka în anul 1973. A absolvit Facultatea de Științe Umaniste / Litere, Universitatea Carolină, Praga. În prezent, se dedică expozițiilor de artă progresivă și fotografie. A publicat poezie și proză și în ultimii ani a început să creeze cărți-obiect împreună cu alți artiști cu preocupări înrudite

Textele sale au devenit parte a unui scurtmetraj intitulat Shadowplay (Viktor Kopasz, iar 2002), a unui program radio experimental  (Michal Rataj: ”că nu e chiar așa”, 2006) și a mai multor expoziții. Jaromír Typlt a publicat o serie de studii despre scriitori cehi și artiști de renume în reviste.

Din 1999 a amplificat forma așa-numitei „lecturi auctoriale modificate” în care utilizează voci preînregistrate, ritmul limbajului, dar și chiar obiectele găsite întâmplător și lucrul cu spațiul în cadrul acțiunii scenice.  Este laureat al Premiului Jiří Orten în 1994. Locuiește în Liberec și Nová Paka.

La începutul anilor nouăzeci, Jaromír Typlt s-a prezentat în contextul literaturii cehe ca unul dintre cei mai originali autori ai tinerei generații, în special prin operele sale poetice și numeroasele eseuri și scrieri literare-critice. La început, a fost influențat de poetica autodistructivă a muzicii rock, precum și de inspirația crescândă a suprarealismului (v. prima sa lucrare, „Compoziție de masă heavy-metal în fa minor” Koncerto grosso / Concerto Grosso, 1990) .

Typlt a perceput poezia ca pe un contrapunct la rutina și utilitarismul de fiecare zi. Dar și lucrările lui în proză (Pohyblivé prahy chrámů / Praguri mobile ale templelor, 1991, Zápas s rodokmenem / Lupta cu arborele genealogic, 1993) sau dramatice (Dříve než vzápětí / Mai devreme decât dintr-o dată, 1994) aveau un caracter similar. Cu accentul pus pe imaginația atotcuprinzătoare și jocul cu dimensiuni absurde ale limbajului, scrierile lui Typlt au adoptat tot mai mult forma unei proclamații provocatoare „à la Dalí”, dominate de structură și formă.

Selecția intitulată Ztracené peklo / Lost Inferno (1994) reprezintă un fel de recenzie-program a primelor scrieri ale lui Typlt, cuprinzând, printre altele, fragmente din colecțiile Procitající teurgos / Trezindu-se Teurgul și Epocha Setmění / Epoca Întunecării. Aici, Typlt a încercat să schițeze, prin cascade de metafore, neologisme și imagini arhetipale, „noua cosmogonie” caracteristică pentru perioada sa de mijloc, un fel de univers poetic constituit  din sfidarea ce exultă din însuși subiectul vorbitor. 

Postulatul unei pătrunderi forțate în echilibrul absolut al adevărului creativ este formulat în eseul-manifest Rozžhavená kra / Jocul incandescent (1993/1996), în care Typlt respinge categoric toate convențiile moderne ale artei și literaturii contemporane.

După 2000, Typlt și-a publicat propriile texte doar sporadic, mai ales sub formă de printuri bibliofile.

Expresia literară a autorului devine strâns legată de arta vizuală; elementul grafic și cuvântul se completează și se inspiră reciproc: doar momentul interacțiunii lor reciproce dă unitatea de sens. Excelente exemple în acest sens așa-numitele „cărți de autor”, pe care Typlt le creează împreună cu artistul Jan Měřička începând din 1999. Unele dintre aceste texte au fost colectate în cartea intitulată že ne zas až / ”că nu e chiar așa” (2003).

De-abia în 2007, odată cu publicarea volumului Stisk / Apăsare (2007), Typlt s-a reîntors la comunicarea literară pe scară mai largă, acest titlu reprezentând o variație la opera sa poetică, prozaică și eseistică din perioada 1993 – 2007. În aceste texte, Typlt  nu a avut nevoie de proclamații de natură programatică sau suprarealistă, dar a continuat să-și construiască stilul pe baza unui gest creativ expresiv, experimental și ludic. Textele prozaice sunt guvernate de puternice elemente lirice și experimente cu structură și compoziție neașteptate. Nivelul lor tematic este înconjurat de nedeterminare onirică, iar logica narațiunii este pătrunsă de un absurd deliberat. De asemenea, textele poetice din volum au un caracter ludic și experimental, construindu-se în mare măsură se pe elementele grafice ale expresiei, pe ciocnirea dintre imaginația irațională și  constituenții limbajului.

Cel mai nou volum de poezie al autorului, Peste mult timp (2016), este perceput ca o ”înregistrare a unui joc cu miză înaltă”. Se oferă chiar comparații cu ”materia de scenă” din care sunt construite versurile creatorilor aparținând  grupului francez de odinioară Le Grand Jeu (atenția fixată pe auto-observarea încăpățânată ”din cuprinsul propriului trup” a propriei „goliciuni interioare”, eventual înstrăinate undeva în adâncul încă și mai străin al minții), dar forma esențială a moștenirii ”jocului cu miză înaltă” este identificată mai degrabă în participarea interioară plină de pasiune cu care Typlt abordează poezia. Discursul său sperie, îngrijorează, supără, irită, uneori sunetul lui este literalmente tăios, dă impresia de a se afla în permanență în căutarea gâtului ipoteticei victime. Iar aceasta este în primul rând poetul însuși, dar și cititorul – dacă este dispus.

 

0
scriere creativa maghiara

Workshop de scriere creativă @ Institutul Maghiar

Împreună cu Institutul Maghiar din București organizăm un workshop de scriere creativă de două zile, deschis atât celor care vor să scrie ficțiune în română, cât și celor care vor să scrie în maghiară.

Atelierul se va axa pe proză și va fi predat în limba română de un scriitor versatil. Antrenorul atelierului de scriere creativă e Demény Péter, scriitor, poet, jurnalist și traducător pe care ne bucurăm să-l avem aproape cu această ocazie. Locuiește în Târgu-Mureș, așa că profită de prezența lui în capitală!

scriere creativa maghiara

✦ Program: 15 & 16 februarie 2020 (sâmbătă și duminică), de la 10:00 la 15:00 (cu pauză de la 12:00 la 13:00), în incinta institutului.

✦ Înscrieri: Ca să rezervi unul dintre cele 12 locuri la workshop, trimite până pe 12 februarie un mail la simina@revdepov.ro cu titlul „Scriere creativa la Institutul Maghiar”

✦Cost: 60 lei. Contribuția ta merge în totalitate către onorariul invitatului, îți mulțumim!

Join join join!

Mai multe detalii despre scriitorul invitat și despre institutul care ne este partener în acest proiect literar:

demeny-peter
Sursa foto

Demény Péter s-a născut in 24 iulie 1972 la Cluj. A publicat nouă volume: poezie, proză, eseuri, publicistică. A tradus în limba maghiară Cartea de la Metopolis de Ștefan Bănulescu (A milliomos könyve, Bookart, Miercurea-Ciuc, 2011), Povestirea Țiganiadei de Traian Stef (A Cigányász elbeszélése, Europrint, Oradea, 2012); a tradus lucrări semnate de Gabriel Liiceanu, Ștefan Borbely, Nichita Stănescu, Ioan Es. Pop, printre alții, în limba română, publică eseuri, articole și versuri în Observator cultural, 22, Bucurestiul cultural, Ziarul de duminică, Liternet, Apostrof, Teatrul azi, Corso. În prezent, este redactorul rubricii de eseuri a revistei literare târgumureșene Látó.

Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București şi-a deschis porţile pentru publicul bucureştean în 1992. Centrul îşi propune ca prin manifestările sale să întărească şi să lărgească relaţiile culturale dintre România şi Ungaria. Aceste manifestări se extind pe toate domeniile artistice din cultura maghiară contemporană: expoziţii de fotografie şi artă plastică, concerte din diferite stiluri muzicale (clasic, jazz, popular), dialoguri şi dezbateri în cadrul unor mese rotunde, spectacole teatrale, filme, activităţi pentru copii şi serate de dansuri populare.

0

Bistro Matrioșka – interviu cu Tudor Dan

Bistro Matrioșka e frumosul loc din zona Romană din București (str Visarion 20), în care am ținut jumătate din atelierul de scriere creativă, mai precis jumătatea de luni, cu Bogdan-Alexandru Stănescu, dar și întregul atelier de literatură pentru copii, cu Adina Popescu.

Bistro Matrioșka, parter
Bistro Matrioșka, parter

Bistroul s-a potrivit și pentru că e central și frumos amenajat, dar și pentru că are în spate o poveste. Ne-o spune Tudor Dan, maestrul păpușar.

Tudor, cine ești tu?

Sunt un inginer cu tendințe obsesiv-compulsive, un scriitor de texte siropoase și un om foarte norocos. Aș putea să detaliez mai mult, dar nu îmi place în mod deosebit să vorbesc despre mine, prefer să las pe alții să mă evalueze. Sunt un călător în trenul ăsta la care nu poți lua decât bilete „dus”.

Ce te-a inspirat să deschizi un bistro? De ce se numește Matrioșka?

Bistroul este parte a unui plan mai larg pe care l-am creionat inițial în mintea mea și care se bazează pe conceptul păpușilor rusești. Bistroul își are originile în cartea omonimă, Matrioșka, pe care am publicat-o în 2013 și care de altfel se găsește în biblioteca din local (gratuit). Cartea, la rândul ei, se bazează pe o poveste de dragoste ca în povești și pe femeia care a devenit și personajul principal al cărții, Maria. Planul meu nu este încă finalizat și doresc să mai creez încă o Matrioșkă, despre care încă nu pot să îți dezvălui nimic. Dacă vrei să afli mai multe despre planul meu, îți recomand cartea, care are un timp de citire de aproximativ 3-4 ore și care cu siguranță va răspunde multor întrebări.

Bistro Matrioșka, etaj, camera mare
Bistro Matrioșka, etaj, camera mare

Care sunt punctele tari ale locului?

Cred că principalele puncte tari ale Bistro Matrioșka sunt povestea pe care se bazează, atmosfera caldă și relaxată și meniul prietenos făcut de bucătarul-șef Andrei Niculae. Avem o bibliotecă bogată și un pian care are la rândul său o poveste interesantă. Suntem ca o familie care își primește oaspeții acasă, și asta cred că se reflectă în evaluările și recenziile pe care le primim.

Ce fel de oameni vin pe la voi și ce evenimente găzduiți?

În general, clienții Matrioșka sunt oameni care doresc să iasă un pic din agitația Bucureștiului, care vor să mănânce, să lucreze sau să poarte discuții într-un mediu care nu îi agresează auditiv sau vizual. De la întâlniri de afaceri la cine romantice, de la prânzuri rapide (avem meniul zilei în timpul săptămânii) la mese aniversare, orice grupă de vârstă își poate găsi colțul preferat și perioada din zi potrivită. Organizăm evenimente foarte variate, de la târguri, workshopuri pe diverse teme până la concerte de pian sau numere de stand-up. În plus, datorită configurației locului (parter plus etaj deschis), avem câteva asociații și ONG-uri care își organizează întâlnirile și cursurile la noi.

Bistro Matrioșka, etaj, camera separată
Bistro Matrioșka, etaj, camera separată

Rezoluții pentru 2018?

Dacă 2017 a fost un an al începuturilor, 2018 îmi doresc să fie un an al consolidării imaginii Matrioșka și un an în care ne extindem gama de servicii și de evenimente. În mod particular, în 2018 plănuiesc să fac din Bistro Matrioșka un punct de întâlnire pentru persoanele cu o latură creativă și un restaurant cu o personalitate distinctă care să rămână în sufletele a cât mai mulți oameni.

PS Simina: Matrioșka organizează petrecere de revelion!

Interviu realizat de Simina Diaconu

0