Poate vrei să vezi ce mai e nou în poezia contemporană. Poate vrei să interacționezi cu niște corporatiști interesați de artă în afara orelor de program. Poate vrei să afli și alte grupări care se ocupă de poezie în București în afara celor deja consacrate. Poate vrei să îți impresionezi iubita sau iubitul cu latura ta artistică. Poate vrei să fii cel sau cea care își duce colegii la un spectacol inedit. Pentru că îți garantăm că Mornin’ Poets vor face spectacol, după trei sezoane în care au primit informație poetică și nepoetică atât în variantă comprimată, cât și în variantă extinsă. Te așteptăm miercuri, 11 decembrie, la Beat Bar Umanist, de la 19:00 la botezul Mornin’ Poets!
Mornin’ Poets tocmai ce a încheiat al treilea sezon (și are înscrieri la al patrulea), motiv pentru care ne-am gândim să sărbătorim cu o petrecere-lectură, în care să-i invităm pe toți protagoniștii matinali de până acum. Au răspuns chemării noastre 16 dintre cursanții care au trecut prin mansarda de la Lente, în cele 15 ateliere de până acum. Iulia Militaru (antrenoare din sezonul al treilea) și Andrei Zbîrnea (gazda întâlnirilor MP) vor modera evenimentul, într-o seară specială, necesară celor care tratează poezia cu delicatețe, dar și cu seriozitate. Vor performa următorii poeți matinali:
Andra Berilă ♦ Maria Cârstian ♦ Georgiana F. Codrescu ♦ Lori Cristea ♦ Ioana Hodor ♦ Diana Ilie ♦ Alexandru Lăcătușu ♦ Oana Nasta ♦ Nadina Nicolov ♦ Ioana Popa ♦ Letiția Provian ♦ Florin Spataru ♦ Angelica Stan ♦ Iulia Stoichiț ♦ Sorin Voicu ♦ Andrada Yunusoglu
Drumul spre publicare sau alte mize?
Nu deținem o formulă secretă în ceea ce privește succesul în poezie sau scrisul de poezie bună. Oricum, nu asta ar trebui să fie miza. Ce am putut observa de la ateliere este că atât expunerea la poezia cât mai multor autori (din cât mai multe generații), cât și diferențele stilului de abordare de la un antrenor la altul pot crea oportunități multiple pentru cei care intră în hora Mornin’ Poets. Așteptările cu care vin la atelier la început se pot schimba până la final de sezon. Mai mult, debutul în volum nu reprezintă o miză pentru toată lumea. Asta poate fi o diferență majoră între un cenaclu și Mornin’ Poets. Foarte rar am auzit la cenaclu ca un tânăr autor sau tânără autoare să nu-și dorească mai mult decât orice să debuteze în volum. N-am întâlnit foarte des această dorință la Mornin’ Poets, aici explorarea sinelui, dar și a unor teritorii extrinseci sunt motivațiile dominante.
Totuși, dacă miza este un volum de poeme, varianta atelier urmat de lectură publică poate funcționa în multe dintre cazuri. Considerăm că ieșirea în lume este un pas esențial pentru confruntarea poetului/poetei cu textul interpretat pe scenă, dar și cu publicul sau cu ecoul propriei voci. Bineînțeles că acest traseu spre publicare nu poate fi parcurs într-un mod mulțumitor fără lecturi, fără expunere la alte forme de artă și fără renunțare definitivă la textele proaste. Să ne amintim întotdeauna să scriem patru cuvinte și să tăiem alte cinci (cinic) în tot acest timp.
Pe cine vedem la lucru
Andra Berilă: Sunt Andra (sau mai bine zis andra-cu-a-mic), iubesc să ascult povești și mai ales să inventez altele noi. Scriu poezie și proză scurtă de sertar, scriu vise și filosofii, scriu scenarii pentru foarte scurte filme de animație, dar cel mai des scriu emailuri către clienți pretențioși și strategii pentru studioul de animație unde-mi petrec toată ziua.
Maria Cârstian: Mă cheamă Maria, mă feresc de zonele de confort, sper ca într-o zi să scriu poeme așa cum făcea Luis Ospina filme – cu umor și fără frică.
Gia Codrescu este consilier de dezvoltare personala și iubește cuvântul, în toate formele lui. Poezie, povestiri, scris sau vorbit, crede că ne definește, prin convingerile pe care le avem și ne leagă, prin comunicarea pe care reușim să o facem. A publicat câteva povestiri și a scris poezii pe blogul ei, fatacuportocale.ro, pregătind la acest moment un volum, cu cele mai bune.
Ioana Hodor, 24 de ani, absolventă de Drept și, în curând, și de Litere. De câțiva ani dau târcoale poeziei, fie că o citesc, fie că o scriu. Am văzut mereu acest act de a citi poezie ca pe un refugiu în timpul ninsorii de pe un munte și e ceea ce uneori îmi place să cred că încerc să creez – o gură de aer în spațiul ăsta în care ne respirăm unii altora aerul deja superpoluat. Uneori încerc să calc ușor pe cuvinte, alteori le strivesc de parchet și nu știu niciodată ce-o să iasă. Scrisul este pentru mine un exercițiu al cărui rezultat este mirarea în fața tuturor lucrurilor care mă înconjoară.
Oana Nasta: În general mi se spune simplu Oana (asta când nu o dăm pe diminutivul deja consacrat in birou : Onișor). Recent am descoperit cât de amuzant e să vezi cum ești salvat în telefoanele oamenilor. Spre exemplu în telefonul unui prieten apropiat sunt Oana prietenă X – ceea ce a fost destul de confuzant pentru că nu mai știam exact a cui prietenă sunt. A trebuit totuși să admit că e mai bine decât Oana avocat sau decăt felul în care am salvat eu de curând niște oameni : Sorin vrea mobilă dormitor sau Alexandra soție Bogdan vrea masă și scaune.
Aș vrea să spun locul de unde sunt dar în acest moment e complicat pentru că am plecat din București și am ajuns în Cluj. Nu știu dacă voi ramâne sau mă voi întoarce. Acum mă simt undeva între. Îmi plac cuvintele simple, imaginile mișcate sau defocalizate. În poezie am aterizat din necesitate. O prietenă mi-a spus că sunt o combinație de negru și roz. Mai mult negru (părerea mea).
Nadina Nicolov: Mă cheamă Nadina, îmi spuneam Nina, mi se mai spune Nadine(varianta nemțească) sau Nadia (cei care nu îmi țin minte numele). Sunt studentă la Litere. Scriu de când procrastinam și nu învățam pentru tezele din clasa a 8-a. Am început cu proza și acum trei-patru ani am trecut la poezie.
Letiția Provian: Letiția. Născuta de Ziua Fericii și aproape de cea a Poeziei. “laetitia, laetitiae” spuneau latinii căînseamnă fericire, sursa a bucuriei și a încântării. Fost muzician, fost jurnalist, actual technical writer, printre biți și sisteme binare, am schimbat domeniile mai des decât un cameleon care își schimbă culoarea pielii. Arta (muzica, poezia, literatura) e firul meu roșu din labirint. Sunt pasionată de cunoaștere sub toate formele. Pentru mine poezia e un mod de acordaj interior, o necesitate – să cunosc subteranele ființei, să mă bucur și să pot bucura.
Florin Spătaru: Sînt Florin, mi se mai spune şi FeFe, Doif, Fonin etc. Cînd nu sînt un turnavit prin corporații, visez la o bibliotecă infinită. Îmi plac cărțile şi cactuşii.
Angelica Stan: (în loc de prezentare)
ca să îmi fac un autoportret cât de cât relevant
aș avea nevoie de niște
pantofi noi
un bisturiu
o mână de nisip
o pungă de plastic
și una de întuneric
nu, nu sunt vrăjitoare
nu blestem
nu citesc în tarot
nu beau sânge doar am o atracție inexplicabilă
pentru cuvintele
în spatele cărora pulsează
o venă
nu construiesc
doar planific
ridic instalații efemere
pe care uneori le folosesc drept scut
doar ciupesc coaja puțin scorojită a lucrurilor
scriu într-o izolare
pe care o generez chiar eu
mă așez pe singurul
scaun liber din cafenea
e lume multă în jur
(mall-ul înainte de crăciun seamănă cu un corp de zebră căzută la pământ din care se înfruptă tigri și hiene
bine îmbrăcate și
mulțumite
de nivelul reducerilor)
îmi mut
privirea de la un om la altul
și prin asta creez o rețea
de fire invizibile în jurul meu
o plasă de păianjen
pe care însă oricine
o poate evita
mai puțin eu.
Iulia Stoichiț – Până nu uit iar de autoprezentare (sperând că nu sunt ultima, though): Iulia. Un sfert de veac de existență. Din Brașov (iar acest lucru chiar e relevant pentru mine în materie de formare). Nu mi-au plăcut niciodată scurtele biografii ce sunt scrise despre autorii contemporani înăuntrul cărții. Deocamdată, n-am dovedit nimic ca să am ce spune despre mine, cred că ce scriu face o treabă mai bună la acest capitol.
Sorin Voicu, de profesie inginer automatist, de vocație încă încerc să descopăr, rupt între mai multe lumi, interesat de poezie, tentat tot mai des să strig: “Împăratul e în pielea goală!”
Andrada Yunusoglu: Andrada, 23. Studentă la Litere în București. Nu mă descurc la descrieri, așa că mă bazez pe textele mele să îmi facă dreptate.
Text de Andrei Zbîrnea